sâmbătă, 1 decembrie 2018

Cafenea Culturală Aniversară la Blaj



Gazda celei de-a treia Cafenele Culturale Aniversare a fost Palatul Culturii din municipiul Blaj, Cafeneaua fiind un proiect din programul anual de activităţi al Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga” Alba, cadru în care s-au adus în prim planul atenției, personalităţile din zona Blajului care au reuşit să-şi pună o amprentă importantă asupra patrimoniului cultural al municipiului Blaj, al judeţului Alba, al spațiului spiritual transilvan, sau național, inclusiv internațional.
„Anotimpurile culturii blăjene” este titlul sub care s-a desfăşurat o nouă ediţie a Cafenelei Culturale Aniversare organizată de Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba împreună cu Consiliul Judeţean Alba  cu aportul partenerilor - Primăria şi Consiliul Local Blaj, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Alba - Hunedoara şi Despărțământul „Timotei Cipariu” ASTRA cu cercurile sale comunale din zona Blaj.
 Au fost înmânate diplome pentru activitatea în ogorul culturii următorilor aniversaţi: Ion Brad, Ion Buzaşi, Horea Cucerzan, Mircea Frenţiu, Ioan Mihălţan, Virgil Todeasă şi Horia Ursu. Diplomele au fost înmânate de reprezentanţi ai organizatorilor şi partenerilor. A avut loc și audiția unor frumoase momente muzicale susţinute de Raluca Cîmpean, Ovidiu Cîmpian şi corul bărbătesc "Sâncelenii" din Sâncel.
Cu scopul declarat al identificării, promovării şi valorificării operei creatorilor din domeniul culturii acest proiect al Bibliotecii Județene face parte dintr-un Program anual – 2018 – Identitate și valori culturale. „Nu i-am cântat îndeajuns, nu i-am vorbit îndeajuns pe marii noştri strămoşi şi părinţi, n-am scris cărţile care s-ar cuveni despre ei…”, scria poetul Ioan Alexandru, și ca omagiu la Palatul Culturii din Blaj, joi 27 septembrie 2018, începând cu ora 18:00, intrarea fiind liberă, s-a adunat lume bună, lume multă câte locuri au fost în sala mare de evenimente.
Prezentatoare de marcă, moderatoare a desfășurării evenimentului, cunoscătoare a fenomenului cultural-artistic din regiune a fost d-na profesor Daniela Floroian.
Personal am participat pentru întâlnirea cu apropiați ai mei într-ale culturii și spiritualității, numesc aici pe domnii Ion Buzași și Ioan Mihălțan, dar mi s-a cerut să notez mai multe din frumosul eveniment pentru publicația Astra blăjeană, deși nominalizații nu au nevoie în zonă de nici o altă prezentare.

…Nu știu dacă e vorba de Laudatio în expunerea mea privitoare la unicatul, profund privit în totul şi în felul său, Ion Buzaşi, ci mai degrabă de o etalare ilustrativă a unei vieţi de om aşa cum se derulează ea, o viaţă de profesor evidenţiată, ridicată până la titlul şi ambianţa de doctor şi cadru universitar, închinată modelării omului spre desăvârşirea sa şi, prin el,  a societăţii mereu avidă pe palier moral, cultural, spiritual, rezonanţe vibrând prin discipoli, slova scrisă şi însuşi graiul propriu izvorând din belşugul unui suflet întemeietor, benefic oricărei vecinătăţi”( Pr. Mihai C. SZILAGY).
Prof. Elena MOLDOVAN spunea: „Cum l-am cunoscut pe profesorul Ion Buzaşi? Prin anul 1966, tatăl meu, pedagogul şi fondatorul Şcolii experimentale de la Blaj, Toma Cocişiu, îmi scria într-o scrisoare:
– „Evrika, am descoperit un om! Într-una din zile, sau mai precis în 15 ianuarie, am fost invitat la Casa de Cultură din Blaj, la zilele eminesciene. Au vorbit ca de obicei autorităţile şi apoi a vorbit un tânăr chipeş, profesorul Ion Buzaşi, proaspăt venit în oraşul nostru… Surpriză, n-a citit, ci ne-a oferit prin vocea sa viguroasă şi plină de inflexiuni emotive şi raţionale o întâlnire cu universul eminescian”. „… Spirit constitutiv. Apostolat. A tratat cu seriozitate şi cu dedicare totală munca la catedrăa făcut toate acestea cu răbdarea călugărului benedictin şi iubirea care asigură armonia universală… Azi este un coagulator al mişcării culturale blăjeneA făcut din pasiunea sa de critica ideilor o vocaţieA fost şi rămâne un ghid pentru iubitorii de cultură şi istorie….
 „… Aici în Mica Romă, Ion Buzaşi a devenit, iată, cel mai tânăr cărturtar al Şcolii Ardelene, rămânând devotat Blajului până la capăt…” (Irimie NEGOIŢĂ). „… În acest context profesorul, istoricul şi filologul Ion Buzaşi este un demn urmaş al vechilor cărturari blăjeni iar vasta sa activitate de cercetare şi publicare îl propulsează în galeria marilor oameni de cultură pe care Blajul i-a dat românilor din Transilvania şi de pretutindeni” ( Prof. Adrian SOLOMON).
Fiind hirotonit diacon al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Profesorul Ion Buzași „…va îmbogăţi numărul acelora care s-au legat de Şcoala şi Biserica Blajului pentru totdeauna. Stabilit fiind în Blaj cu familia aceasta constituie pentru cei ce-l cunosc o notă de distincţie  şi sperăm ca în scurtă vreme să-l putem vedea, din dorinţa de a servi Cuvântului întrupat prin viu grai, la altarul străbun al Blajului; s-a apropiat sfios, falnic şi solemn, des, în duminici şi sărbători de Pâinea Vieţii şi o va face desigur cu mult mai multă implicare în viitorul care mereu bate la uşile sufletelor, a inimilor şi a minţilor noastre”(Conf. Univ. Pr. Dr. Ioan MITROFAN).
Îl cunosc pe domnul Ioan Mihălţan de câţiva ani buni şi am fost impresionat de ţinuta sa morală şi de interesul manifestat faţă de întreaga zonă cultural-tradiţională a Târnavelor (muzică, artă, design, arhitectură, toponimie, antroponimie, onomastică) vizând conservarea şi promovarea ei, dispunând totodată şi de întreg ansamblul de cunoştinţe şi priceperi necesare unei atari activităţi.
Cu obârşia în Pănadea marelui Timotei Cipariu şi a poetului Ion Brad, domnul Ioan Mihălţan, exemplar animat, ar dori să astâmpere suspinul oricui s-a depărtat puţin de trunchi, de rădăcini, propunând o revalorizare a sumelor de nuanţe care alcătuiesc paleta fireştii, originalei vieţi tradiţionale româneşti. În acest sens l-am descoperit în profunzimea sa de exponent al românismului desăvârşit, iniţiind şi manageriind proiecte, ca bun organizator,  valorificând profitabil resursele umane, financiare şi materiale ale oricărei asocieri din care a făcut/face parte. Cu certe abilităţi care sunt şi probate printr-o bogată activitate de conducător, formator, de consiliere şi asistenţă, orice proiect supervizat de domnia sa are toate şansele reale de a produce rezultate scontate. A fost ales la conducerea Despărțământului ASTRA „Timotei Cipariu” Blaj, la Adunarea din luna octombrie 2018, în funcția de președinte executiv.                                                                                
Ion Brad,  „un scriitor proeminent al literaturii româneşti”, cum l-a numit criticul Petru Poantă se apropie de vârsta nonagenară (la 8 noiembrie în acest an va împlini 89 de ani). A bucurat destăinuirea sorei Domniei sale, prezentă la eveniment, că este foarte activ pe acest tărâm. Se relevează, nu în detaliu, principalele etape din cariera culturală, politică, diplomatică și literară a scriitorului și ambasadorului. A fost ambasador, director de teatru, om politic, dar este și va rămâne un însemnat om de litere.  În esență, Ion Brad este autorul unei opere de veritabil clasic al literaturii române de azi, scriitor polivalent și de valoare patrimonială, evidențiat acum, ca și alte dăți la Blaj.
Programul Cafenelei Culturale Aniversare de la Blaj  a cuprins şi vernisajul unei expoziții cu lucrări de pictură semnate de maestrul Horea Cucerzan și prezentată magistral de conf.univ.dr. Diana Câmpan.
Doctorul Mircea Frenţiu – medic chirurg şi realizatorul unor emisiuni la radio şi televiziune, întemeietor de şcoală românească, dar şi jurnalist în presa scrisă, caracterizat frumos de către primarul orașului Teiuș, domnul Mirel Hălălai, drept „O mână sigură, o minte bine organizată, un om, o personalitate aparte”, a fost premiat pentru îmbogăţirea patrimoniului cultural din judeţul Alba. A fost ales în conducerea Despărțământului ASTRA „Timotei Cipariu” Blaj, la Adunarea din luna octombrie 2018, în funcția de președinte de onoare.
Prof. Virgil Todeasă, om de cultură şi poet, profesor de sport, în activitatea profesională fiind  antrenor şi mentor peste generații. Este autor al mai multor volume de poezii: Ușa ascunsă, 1993; Umbre, 1994; Privește-mă, Doamne!, 2000; Stare de zbor, 2002; Poezii, antologie și inedite, 2009; Discurs de trecere, 2011; Surâsurile realului, 2013, fiind laureat al mai multor festivaluri; membru al USR (2012). Cu ocazia nominalizării domniei sale între personalitățile marcante ale spațiului cultural blăjean am primit spre lectură volumele „Mecanicul cerului” și „Omul presupus” apărute în anii 2015, respectiv 2017 la Editura Școala Ardeleană din Cluj Napoca. Cu frumoase referințe biobibliografice, precum spune Aurel Pantea despre Virgil Todeasă, „poezia română contemporană își mai adaugă un nume”.
S-a vorbit frumos de către: Silvan Stâncel, managerul Bibliotecii Județene Alba, „Lucian Blaga”; Ion Dumitrel, președintele Consiliului Județean Alba, Livia Mureșan, viceprimar al Municipiului Blaj; Ilie Frățilă, primarul comunei Sâncel,  Marioara Orian – sora poetului Ion Brad; recită cu trăire Felicia Colda, cu voce consacrată radiofonică; Cornel Nistea, președintele filialei Alba-Hunedoara a USR; prof. Sabina Marinescu despre scriitorul și universitarul „o personalitate copleșitoare”, cum îl numește moderatoarea Danilea Floroian pe Horia Ursu, premiat.
La finalul Cafenelei Culturale, prof. Daniel Voina propune două noi nume de tinere talente ale artei plastice care expun din lucrări în foaierul Palatului Cultural, urmând și un mic protocol.
Pr. Mihai C. SZILAGY

AM FOST LA CENTENARUL UNIRII 1918-2018

CU DL. INGINER IOAN MIHĂLȚAN ȘI CU DL. COLONEL IOAN BRAD

joi, 1 noiembrie 2018

Preistoria Daciei pe 5 masuri de cucuruz


De ce Dacia preistorica?! Am si eu slabiciunile mele legat de asta...

Dacia preistorica....pentru ca apreciez efortul etnografic al lui Nicolae Densusianu. Nu este o lucrare de istorie propriu-zisa (spre deosebire de Getica lui Vasile Parvan) cu toate ca aduce o suma de argumente arheologice... In schimb se dovedeste a fi o sursa exceptionala in ceea ce priveste etnografia.
Biblia românilor! 
Am achiziţionat-o sub forma a 5 volumaşe. O decizie înţeleaptă a Editurii Obiectiv din Craiova, de a o tipării într-un mod accesibil financiar, fiecare volum costand cam cât o felderă de cucuruz. Şi un ţăran nu ar fi dat 5 feldere pe un volum, dintr-o dată, dar pe cate un volum, în timp, apărând eşalonat, dă câte o felderă pe câte un volum, la urmă tot 5 feldere... Nici intelectualii nu au resurse mai bogate...


luni, 30 aprilie 2018

SENZAŢIA PRIMĂVERII
În spuma vântului îs îmbăiat
Cuminte aşteptând din nou în nări
A patruzecea răsărire înc-odat
A primăverii Doamnă peste patru zări
Îmi şfichiuiesc atenţia şi mi-o ascut
Cu scoborârea din munte turment
Cu izul de prune arhicunoscut
Al betei revenirii la viaţă ferment.
Coşlariu,
23 Februarie 2008.
________________
SFINŢI-TE-AI FRUMOASO!
Tentantă largheţea isprăvii de-a fi
Cu nasul pe sus te poartă ades
Da-i periculos, o şti, n-o şti,
Prieteneşte te sfătui revino în şes.
Vai faină-s! adesea îţi spui,
Şi bună-s de toate în toate tinerea
Ca mine alta-n lume pariez că nu-i
În cinste, cu stilistul, şampanie voi bea!
La ce să rişti să cazi de la cele înalte?!
Salvifică-i dreapta credinţă din părinţi
Pe fundul tău să stai cum stau şi alte
Mai grandios nici c-ai putea să te alinţi.
Bucura-te-ai de riduri (la adânci bătrâneţi)
Şi să se bucure de tine săltând raiul
Să-ţi umple pururi spaţiul dintre două dimineţi
Sfinţenia-ţi să molipsească dulce plaiul.
Coşlariu.
26 Februarie 2008.
________________
PICURÂND ISPRAVA SILABEI
Răsare rima uneori mai greu…
A doua, a treia zi de căutare,
O breşă sparge mică o geană de zare
Cât un soare-i aflată de sufletul meu.
Înrudită muzica lor una cu alta
Valuri pereche-şi demonstrează stima
Cu cât mai mult transpir se înfloreşte rima
Valsează peşti şi nuferi aştern balta.
Atenta cruţare beneficiu nepoluării
Se fereşte cu trudă să deverse orice:
Curăţenia, scandează versul ferice,
Mamă este tihnei, părinte luminării.
Cu aste sentinţe măreaţă ispravă
Sfârşit cu sfârşit aceiaşi silabă
Împletesc cunună peste plinul de treabă
Minunat împodobesc a poeziei dumbravă.
Mă drege…, recunoaşte şi tu că te unge.
Pătrunzătoare o artă poetică provoacă la vis
Oricât de închistat în defensivă fiind închis
Peste căzut a castelului pod la suflet ajunge.
Coşlariu,
29 Februarie 2008.
________________
DIN NIMICA
Nici ieri, poate nici mâine
în grabă-le nu sunt ca azi
să stăm de vorbă ziuă
în adâncu-ţi mister te provoc
că am băgat de samă
cum te umfli şi te scazi
te-ntreb acuma de noroc.
Sunt mare, sunt mai ales luminare
mă-mpart şi mă crăp neanunţat
înfrâng ale mele miliarde suspine
topirea în pomăraiuri mă doare
dospesc printre coroane scăzând
destins în mugur soare-nviorat
ca din nimica creşte-n floare.
Teiuş, 27 Martie 2008.
________________
SUB FLORI DE APRIL
Este mireasma ta April
O punere alături de căldură
În zumzet de albine, al paserilor tril,
C-o facere de viaţă în natură.
De-un sfat înalt să nu privim în urmă
Mugureilor porniţi pe înfloriri
Petale albe scuturate neprihănită turmă
Să ne-mpletim destinul în rodiri.
Pătrunşi adânc de soare precum dânsul de noi
Sănătoşi să stăvilim un spectru de culori
Din armonia ciclică a vieţii în doi
Eu cu florile-ntr-ale scuturării fiori.
Cum ne-om rupe de dulce pământ(?)
A plăcerilor carnale odrăslire
Tot ce-nfloare în tine revine de vânt
Ci despământenirea ni-i necuprinsă iubire.
Coşlariu,
10 Aprilie 2008.
________________
UN DRUMEAG: AL CLUJULUI
Din straşnic satul meu până la gară
O iau la picior din coamă de deal
Cu Intercity grăbesc (a câta oară?)
La Cluj să revărs al competenţelor regal.
Indecisă-n dimineaţa neagră
Prin răcori pisica-mi trece calea
Din depărtări o cunoscută vagă
Cântarea bufniţei şi-o broscărie animă valea.
Făr-de lumină cârtiţa e suverană
Printr-ale rădăcinoaselor trunchiuri
Cuprinse-s uitate livezi de viaţă subterană
Verzi păpădii în galbene mănunchiuri.
Şi toate diplomele; cât praf s-or alege de ele(!)
La urma vieţii după inevitabila coadă
Neîncheiate drumeagurile pornirilor mele
Din capul locului stăteau ca să se vadă.
Sâmbătă, 12 Aprilie 2008,
Bucerdea Grânoasă – Cluj Napoca – Bucerdea Grânoasă.
________________
LA MOARA DE APĂ
La moara dintre plopii mulţumiţi de apă
Tot împrejurul îl stâmpără izvorul ca mâna
Cât lumea uscăciunea profund o adapă
A plecăciuni îndoaie salca vâna.
Făceau odinioară fierbinte măcinişul;
Pe tri picioară stă acuma cheatra masă
Şi nu mai face, nefăcut rămâne grişul,
Are morarul pleata ninsă, morăriţa-i tot grasă.
La astă masă stând pricep izvorane rotaţii
Se-nvârt prin cap înţelegeri purtate pe umeri
Spargerea boabei în huruit de vibraţii
Şi văd morarii laţi în spate, vânjoşi tineri.
Geaba mai văd ce fost-a şi nu-i
Şi păcatu-i accentuat cenuşiu-nespălat
Nu mai trece apa prin moară la locu-i
Se tace în linişti de parcă-n veci n-a măcinat.
Amintiri nostalgic freacă morarul între palme
Îndemânat trecut prin focul calităţii
Inventare complete aşteaptă tâmple tinere calme
Să îndrepteze pârâului sentinţa sinuozităţii.
Coşlariu, 14 Aprilie 2008.
________________
ÎNTÂIUL CEAS DIN URMĂ
Cu senzorii tânjind spre valoare
Hai de-ţi scutură pântece leneşe
Se saltă pe picioare domnişoare
Verticalităţi ciorovăindu-se gureşe
Filosofia lumii la nivel înalt
E-n totul desprins de la sine
Orizontal sinele-i prea aici… Unu e alt
La răscrucea tăcerii nicidecum întunecime
Omule ce cauţi ales umbra strajei senine
Mă cutremur adesea singur cenuşiu
Ţi se spune că-nţelepciunea e pură lumine
Deşi-n argumente te-mpiedici o sorbi în târziu
Băutură simplă crunt ameţitoare iubitor
Jinduită de nemorţi în ceasul ultim rămas
Adaus celest pământenilor cereşte despresor
De valul multiplicităţilor lumina fără glas.
Coşlariu-Bucerdea Grânoasă,
22/23 Iulie 2007
________________
LINII DE PLUTIRE
Se-ngroapă-n şoapte plăcut
Nebune în piept
Bătăi nimicitoare,
Din cale afară multă vreme,
Prea omeneşte am zăcut (!)
Mă dreg la ritm băbeşte
Din rugi ivite firave fecioare.
Mă rog (şi te rog să te rogi). Amin!
Doctorul sufletelor nu ia mită…
Gratuit inhalez, şi tu inhalează.
Tulbure negrul-cărbune se dă
La spatele albastrului senin,
Ies din reparaţii corăbii,
Marinarii largului oftează.
Atomice nave sunt aştrii
Asupra pământului-mare,
Secretizată-i solia înaltă ce-o duc,
Apele-s dulci, pentru restul,
Hotărăsc în sine-mi ajunare,
Aş vrea să fiu, la urma urmei sunt,
Minuscul clăbuc.
03 Septembrie 2007,
Bucerdea Grânoasă.
________________
ÎNCĂ-S ANOTIMPURI
Câtă-i starea-ndelung însorită cu creieri
N-aş mai pleca de printre greieri
Iarnă, primăvară, vară toamnă,
Anul întreg o neasemuită doamnă.
În cele de jos dedesubturi voalate
Sinucigaşe gânduri profund dezlânate
Una-una se pierd pieptănate-ndelung
Rece tuturor şi oricui le scrutez, singurele s-alung.
Scandalu-i monstru. Eu, limpezit,
Nu aş pleca între anotimpuri suit.
Dual morăriţa cald-rece macină
Grie viermuşilor ţărână de cină.
Mânat de imulsuri robotice
Jucător la masa trudelor erotice
Mă mângâi să plec, bucuros totdeauna,
Nevederea la faţă o-nconjura-va inima nebuna.
Coşlariu, 02 Octombrie 2007.
________________
PREA ÎNCREZUŢI APOI
Scursă de pe planşă
Tehnologică a lumii scurtcircuitare
Dezrobirea dintr-odat-a femeii
Peste veacuri cobor alinătoare
Maşina de spălat
De rufe, de vase,
Maşina de spălat de maşini
Şi păcatele adânc cuibărite-n oase
De la luminata Faţă
Urmează ieşirea
(Satanice laboratoare!)
Pierderea omului cu firea
Pentru Adam va chinui robotul
Transferul durerii la prunci
Eva discordial va naşte
Şi lacrimi, ale durerilor junci.
Coşlariu,
02 Octombrie 2007.
________________
ZILELE, CLIPE CA FLORILE
Şi am să smulg
ca iarba pământului
firele ei,
şi rourate n-or să mă doară
clipele fericit numărate
ale dimineţii zvăpăiate
tainic calendar încropit
din petale ce zboară.
În tremurul florii călduţ,
dialogic mişcate,
căuta-voi răspuns
umil şi supus,
prin şoapte de vânt ce tot el întreabă:
− De ce mi te-ai dus?
de parc-ar fi sfânt.
− Ajungă-ţi crengile,
ţine-ţi-ar de urât,
pustiule nepopular
şi hoţ, bandit,
vânt dându-te-n vânt
după livezi înflorite,
cadenţat toboşar cocoţat
pe-un avanpost cucerit.
− Te bată, vânte, crengile peste obraz
să plângi în înserări cu rouă
şi seminţe, să-ţi vezi de treabă
băi, hoinarule-mpământenit,
ce pierzi din flori, la noi,
cari n-au copilărit
şi să mai rabzi o ziuă… două,
pân toate-n rod dau, odrăslit.
18 Iunie 2007,
Bucerdea Grânoasă.
________________
ŞANSA NAŞTERII DIN NOU
Rupte, depăşite şi înfrânte
Cele ce ţin pe om pământului
Legătură cu legătură dau simţăminte
Percepţia denaturată a sfântului
Progresiv se crede omul Dumnezeu
O spune cartea sfântă spre noroc
Poruncă e să nu te-ncrezi în zeu
Căci ce puteri ar fi-ntr-o plăsmuire-ad-hoc
Suprema iubire-I necuprinsă-n termeni
Ea nu se termină cum n-are început
Ba are, poţi crede(!) chiar în tine germeni
Nu-i bănui măcar căci nu te-au durut
Scapă-n lumină de lumină flămând
Te fă părtaş nemincinoasei sacre energii
Să nu mai fi în vânt acel copil plăpând
Corupt de ale lumii sindrofii
Nenumărate şanse ai dar nu-s fără finit
Te scapă-n lumina chemării model de ascultare
Viu vei fi în veci cu una de te-ai procopsit
Tu voluntar al şansei antetrâmbiţare.
Coşlariu,
05 Octombrie 2007
________________
LA O MASĂ DE SCRIS
Corpus de frunze tăioase aere-l rad
Atinse de vreme prea repede ninse
De tustrele sălcii de toamnă cuprinse
Plânsu-s la masa tăiată din brad
Adesea trist dar ce firesc înscris
Sorocul a toate încrustat cu litere mute
Citesc pe rânduri de frunze proaspăt căzute
Tăiate din brad pe masa de scris
Răbdătoare băncuţa rămasă din două
Picioarele-şi împleticeşte subt greu vocabular
Îngrămădit vremelnic terorizat de bici de cronicar
Trudit să urce singur ceruri nouă.
Coşlariu,
11 Octombrie 2007

luni, 25 iulie 2016

Psalmul 72, fragmente


Slăbește carnea și inima mea;
Însă Dumnezeu este stânca inimii mele
Partea mea în veci....


Pentru mine, binele este să stau aproape de Dumnezeu;
În Domnul mi-am pus scăparea,
Ca să istorisesc toate lucrările Tale. 




 http://www.e-communio.ro/stire4786-psalmul-72-medita-ia-pr-gabriel-buboi-pe-marginea-psalmilor

vineri, 15 iulie 2016

DARUL INTELEGERII

Gândirea lui Bonaventura



Toată gândirea lui Bonaventura este condiţionată de această experienţă franciscană. Pentru el, orice creatură poartă amprenta Creatorului, Dumnezeu unul şi întreit, de la care provine şi la care este chemată să se întoarcă prin Cristos în experienţa vitală a Duhului.
El scrie în Itinerariul minţii în Dumnezeu: “Cel care nu se lasă luminat de splendoarea lucrurilor create este orb, cine nu se lasă cucerit de cântecul lor este surd, cine nu-l laudă pe Dumnezeu pentru tot ceea ce este creat, este mut, cine nu recunoaşte prima origine prin toate aceste mărturii, este nebun. Deschide deci ochii, apleacă-ţi urechea sufletului, deschide-ţi buzele şi pregăteşte-ţi inima, pentru ca tu să-l poţi vedea, lăuda, adora şi preamări pe Dumnezeul tău în toate cele create”[4].

Dar imaginea cea mai clară şi perfectă a lui Dumnezeu o avem în Cuvântul întrupat şi cine vrea să-l cunoască cu adevărat pe Cristos trebuie să se adape din Sfânta Scriptură în sânul Bisericii, nu pentru a se refugia în discursuri inutile, ci pentru ca Cuvântul să se întrupeze în el.

Când persoana umană atinge culmea identificării cu Cuvântul B şi aceasta este posibil numai intrând prin acea uşă secretă care este Cel Răstignit, cum s-a întâmplat cu sfântul Francisc B, atunci intră în Dumnezeu şi toate facultăţile sale umane tac şi, în experienţa intimităţii divine, chiar şi teologia rămâne fără cuvinte.

Celui care vrea să pornească pe acest drum, Bonaventura îi adresează invitaţia “de a nu crede că ajunge lectura fără sensibilitatea inimii, speculaţia fără evlavie, cercetarea fără capacitatea de a te lăsa surprins, observaţia fără bucurie, străduinţa fără pietate, ştiinţa fără caritate, inteligenţa fără umilinţă, studiul fără harul divin, reflecţia fără înţelepciunea de inspiraţie divină”[5].

“Acesta este un fapt mistic şi extraordinar, pe care nimeni nu-l cunoaşte dacă nu-l primeşte. Îl primeşte numai cel care îl doreşte, nu-l doreşte decât cel care este înflăcărat de focul Duhului Sfânt, pe care Cristos l-a adus pe pământ. Iată pentru ce apostolul afirmă că această înţelepciune mistică este revelată de Duhul Sfânt”[6].

Bonaventura a ajuns pe această culme şi dialoga astfel cu Cristos: “O, bune Isuse, cât de frumos şi plăcut este să locuiesc în inima ta! Acest lucru este comoara bogată, perla preţioasă pe care am descoperit-o ascunsă în trupul tău străpuns, ca într-un câmp săpat


http://www.e-communio.ro/stire4749-sfantul-bonaventura-de-bagnoregio